Ma amuz de cat de clar e mesajul pe care ar trebui sa-l ascult mai des: calm si nu relaxare. Cred ca e revelatia zilei.
Ziua Z este ziua in care am facut ceea ce era necesar: sa realizez ca am nevoie sa ma dezvat si sa invat pentru prima data in viata ce ar fi trebuit sa invat acum 20 de ani cand intram in radio – respiratie, posturarea corpului, reprezentare mentala a vocii. ….asadar, m-am simtit vulnerabila, lipsita de orice control asupra mea si facand totul anapoda. M-am simtit inadecvata cu mine. Dar apoi am simtit ca drumul pe care merg e sigur si ca duce unde vreau sa ajung.

Am invatat ceva din prima sedinta si vreau sa mai experimentez , sunt incantata , imi place , vreau sa invat sa comunic in fata unui public larg…

Ma bucur ca nu ma mai simt neputincioasa in fata oricarei agresiuni verbale, ca nu ma mai pierd cand vorbesc in public

Pana acum 5 minute nu am reusit sa scap de o balba (in studio). Mi-am amintit ce ne-ai invatat despre gruparea consoanelor si a semivocalelor si gata problema. Mai am multe de exersat la dictie si mai ales la voce, asta e clar dar pana atunci… multumesc mult.

Mi-a fost de folos sa aflu ca publicul/interlocutorul trebuie privit in fata, nu esti agresiv daca procedezi asa in loc sa te uiti in stanga si dreapta ca nu cumva sa deranjezi. Am inteles necesitatea conectarii energetice cu publicul, am inteles cum sa vorbesti convingator (tehnica cu mainile pe umeri), am inteles ca, de fapt, public speaking-ul este un transfer energetic intre participanti, am constientizat problema legata de “s” la pronuntie, inca exersez, sper ca progresele sa se vada in timp.
F. importanta tehnica ruperii de ritm, nu stiu exact ce termen sa folosesc, sa nu vorbesti monoton ca pierzi atentia publicului